Geologii semnalează startul unei noi ″goane după aur″, de această dată de natură energetică, ținta fiind o resursă naturală cu emisii zero de carbon neglijată până în prezent, și anume hidrogenul generat natural în subsolul planetei.
Gigantul american al energiei ExxonMobil, fost concesionar la cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din Marea Neagră românească, a avertizat Uniunea Europeană că este pregătit să retragă miliarde de dolari din proiecte de investiții europene menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră dacă autoritățile de la Bruxelles nu reduc povara reglementărilor comunitare de mediu, despre care a afirmat că sunt responsabile pentru ″dezindustrializarea economiei europene″.
Pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de distribuție de gaze și hidrogen, arată o analiză realizată de Bankwatch România, cu sprijinul Energy Policy Group.
Peste douăzeci de state, printre care România, au chemat sâmbătă, într-o declarație comună la COP28, la triplarea capacităților de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020, în scopul reducerii dependenței de cărbune și gaz, marea miză a conferinței ce are loc în Dubai, transmite AFP.
Parlamentul Suediei a adoptat o modificare legislativă ce dă undă verde Guvernului de la Stockholm să meargă mai departe cu planurile de construire de noi centrale nucleare, într-o țară în care, în urmă cu circa 40 de ani, se hotărâse eliminarea treptată a energiei atomice din mixul energetic.
Aproape trei sferturi (71%) dintre liderii de afaceri din sectoarele auto, industrial, de producție și naval consideră că gestionarea tranziției la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon "Net Zero" va fi cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată business-ul lor, reiese dintr-un studiu de specialitate citat de Agerpres.
Petrotel Lukoil, rafinăria ploieșteană de țiței controlată de grupul omonim din Rusia, intenționează să se asocieze cu o divizie a companiei ruse de stat Rosatom, cel mai mare producător de energie electrică din Federația Rusă, specializată mai ales în tehnologie nucleară, într-un proiect de producție de hidrogen verde în România.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis pe Facebook că a participat astăzi la reuniunea informală a Consiliului Energie, găzduit de Președinția Slovenă a Consiliului UE, și că unul din aspectele importante pe care le-a evidențiat, alături de majoritatea omologilor din statele membre UE, s-a referit la prețurile ridicate la energie și la costul certificatelor de CO2.
În spatele vocilor care susțin excluderea producției de energie nucleară de pe viitoarea listă europeană cu putere de lege a activităților industriale durabile din punct de vedere climatic și ecologic, care astfel vor avea acces privilegiat la finanțare din partea instituțiilor de profil, se află state precum China și Rusia, a declarat Jean-Bernard Levy, CEO-ul gigantului energetic francez de stat Electricite de France (EDF), unul dintre cei mai mari operatori de centrale nucleare din lume.
Există optimism cu privire la faptul că autoritățile europene vor include, eventual cu anumite condiții, energia nucleară pe lista oficială a activităților economice durabile, de natură să conducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a căror finanțare de către bănci și alte instituții de profil este deci încurajată, o decizie finală în acest sens fiind așteptată cel mai târziu anul viitor, a declarat Cosmin Ghiță, CEO-ul Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Pentru România, care resimte deja din plin scumpirea energiei electrice determinată de majorarea prețurilor certificatelor CO2, cele mai importante modificări avute în vedere de Executivul european sunt stoparea alocărilor gratuite de astfel de certificate pentru sectoarele producătoare de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, precum și eliminarea oricăror proiecte legate de surse fosile de energie din rândul celor finanțabile prin așa-numitul Fond de Modernizare, ceea ce ar putea afecta de exemplu planurile Complexului Energetic Oltenia și ale Electrocentrale București (ELCEN).
Mai mult de zece state din SUA conduse de guvernatori republicani au amenințat că își vor retrage activele financiare, estimate la sute de miliarde de dolari, din instituțiile de profil, în special bănci, care își vor "înverzi" politicile investiționale și de creditare și vor tăia finanțările pentru industriile energetice convenționale, cu emisii mari de CO2, de care aceste state sunt dependente, scrie publicația americană Axios.
AXA SA, cea mai mare companie de asigurări din Franța și una dintre cele mai mari din Europa, a decis să nu mai facă afaceri cu gigantul energetic german RWE AG din cauza ponderii mari a extracției de cărbune și a producției de energie din această sursă în portofoliul de operațiuni al nemților, scrie Bloomberg, citând două surse la curent cu situația.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
Comisia Europeană "invită" România să ia în considerare măsuri care să sprijine implementarea graduală a "taxării verzi"și caracterizează drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României la 30,7% până în 2030, se arată în evaluarea Bruxelles-ului asupra Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de Guvern.
Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.